Fonetica

 

Pentru a pronunta litera "m" avem nevoie de ambele buze. Iar daca putem pronunta litera "m", putem pronunta si cuvantul "mama". O simpla notiune de fonetica. Pentru unii. Pentru altii o chestiune de viata.

E adevarat ca pana acum niciodata nu m-am gandit de ce ai nevoie ca sa pronunti unele litere si, eventual, unele cuvinte. Pana nu am auzit de cazul Alexandrinei Hincu, acestei fetite de aproape un an. Un copil obisnuit, care se joaca, doarme, face mofturi cand e nefericita (in opinia ei) si rade la orice gest mai comic. Insa, Alexandrina nu este atat de obisnuita, desi, sunt sigura, parintii ei si-ar dori-o ordinara, cat mai ordinara posibil in ochii lumii.

Alexandrinei ii lipsete buza superioara. Sau, mai bine zis, buza ei a disparut, de parca, s-ar fi suparat pe ceva si a hotarit sa plece, chiar si cu riscul de a lasa fetita fara posibilitatea de a zice "mama" vreodata.

Prietenii parintilor Alexandrinei au lansat un apel : fie ca Mos Craciun sa-i aduca o noua buza sau, eventual, banii pentru aceasta buza. Iar daca nu ati stiut, o buza poate fi "cumparata", undeva prin Europa, la un pret "derizoriu" de 22 000 de euro.

Chiar daca acest mesaj nu va ajuta la strangerea a nici un leu, eu am vrut sa vorbesc despre acest caz, despre dorinta nesfarsita a unei mame de a-si auzi copilul chemind-o.

Si e prima data cand ma bucur pana la lacrimi ca am un copil atat de ordinar, atat de obisnuit in ochii lumii.

 

Imn I

zbor

pentru o prietena din Londra

les rues d`Istanbul/strazile Istanbulului

Strazile Istanbului sunt ca si oamenii de aici - pline de viata, culori, istorii. Strazi neasteptate, ascunse, vesele, prea sarace uneori, dar niciodata plictisitoare, sure si reci...

 

 

Les rues d`Istanbul sont comme ses gens: pleines d`histoires, de couleurs, pleines de vie.

Elles sont gaies, imprévisibles, parfois trop pauvres, mais jamais tristes, grise, froides…

fetsele Istanbulului

 

 

 

 

Istanbulul ar pierde de o mie de ori din valorea sa, daca ar disparea acesti oameni ce-si petrec o mare parte din viata in strada. Ei vand "simiti", apa rece, curata pantofii, stau la sfat in pragul casei...Ei sunt  sarea si piperul acestei metropele.

 

La vie nouvelle

Nouvelle mode à Istanbul: les complexes luxueux d`appartements, réunis autour d`une piscine. Encore mieux, des complexes -forteresses à Uskudar, sur la rive asiatique du Bosphore : on trouve maintenant tout confort en formule « islamique », avec une salle de prière ouverte 24/24, et des horaires aménage homme/femme à la piscine.

Le loyer s`élève jusqu`à 2400 €/mois (dans un pays où le salaire moyen avoisine les 300 €!). Mais, il ne suffit pas d`être riche pour avoir le privilège de loger là. Le propriétaire de l`appartement place encore comme préalable, après  enquête, des mœurs de qualité au regard de la pratique et de la tradition musulmane.

 

Noua moda la Istanbul: complexe de apartamente construite imprejurul unei piscine si situate in afara orasului.

 

Insa, asta nu e totul...Acum, pare-se, cele mai "trendy" sunt apartamentele "islamic corecte". Un astfel de complex il gasiti la Uskudar, partea asiatica a Bosforului. Pentru o chirie de 2400 euro/luna (intr-o tara unde salariul mediu este in jrde 300 euro/luna) aveti la dispozitie o sala de rugaciuni deschisa 24/24, o piscina cu orare adaptate pentru femei/barbati, precum si "un mediu calm si sanatos pentru femei si copii".

Dar, chiar daca esti in stare sa platesti chiria, asta nu inseamna ca vei fi acceptat ca rezident. Doar o ancheta prealabila, efectuata de proprietar, care sa dovedeasca ca esti un "bun musulman", iti poate deschide portile acestei rezidente de lux.

diversitate

Tarlabasi, printemps 2006…

Ce quartier ce trouves juste après la Place de Taksim,  parallèlement a Istiklal Cad, l`avenue des Consulats et des cafés chics.

Dans l`édition de 2004-2005 le guide de Routard prétend que « les habitations y sont moins décorées »…

 

ce impresioneaza la istanbul este contrastul...Fiind in centrul orasului, la Taksim, locul de "cult" al oamneilor ce se cred la moda, cartierul consulatelor si al cafenelelor chic, treci strada, cea paralela cu Istiklal Cad.(bld.principal) si ajungi intr-un cartier ...bizar.

 Iti imaginezi repede ca aici traiesc oameni saraci, casele insa sunt minunate. Constructii din sec. trecute, stil european. Cartierul ce ar purta cel mai bine numele "Micul Paris".

 

carte postala

Asa arata Bosforul in diminetile de vara. De pe vapor.

Ma intreb daca cei care iau vaporul in fiecare zi, de doua ori pe zi, care vad dimineata si seara aceasta apa, de o parte stramtoare si de alta mare...oare ei mai simt ceva?

Sau pentru ei asta e doar apa, pe care trebuie s-o treaca ca sa ajunga la lucru, la scoala, la universitate.

Apa care ii duce in Europa sau, mai rar, in Asia.

Si eu parca m-am obisnuit cu viata de aici. Si cu faptul ca trebuie sa iau vaporul daca vreau sa lucrez. Dar iata, nicidecum nu ma pot obisnui cu apa asta, care e mare pe de o parte si stramtoare pe de alta.

Asta nu e doar apa, asta e bucurie si cum spun francezii "raison d`etre"...

arta la istanbul

La coltul strazii noastre se afla "un fel" de lada de gunoi "a la turca" (cartierul nostru inca nu e atins de "dezvoltare in scopurile integrarii in UE"), ceea ce inseamna ca toti locatarii de prin preajma arunca acolo sacii de gunoi. Tot acolo se afla si adunarea mitilor de pe strada noastra (vreo 30 de "feline"). Locul evident este strategic.

Cu ceva timp in urma trecand pe acolo, am dat de niste albume pentru desen ale unor copii. De ce si cum au ajuns aceste desene atat de frumoase la gunoi habar n-am...(toate desenele le gasiti in album)